Sari la conținut

André Breton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
André Breton
Date personale
Nume la naștereAndré Robert Breton Modificați la Wikidata
PoreclăLe pape du surréalisme Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Tinchebray, Normandia de Jos, Franța[4] Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[9][4] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Batignolles[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJacqueline Lamba[*]​[10]
Elisa Breton[*]​
Simone Kahn[*][[Simone Kahn (French art dealer (1897-1980))|​]][11] Modificați la Wikidata
CopiiAube Elléouët[*][[Aube Elléouët (French visual artist)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[12] Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
scriitor
romancier[*]​
eseist
desenator[*]​
fotograf
teoretician de artă[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[13] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[7][14] Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimBreton, André[4]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Francez  Modificați la Wikidata
StudiiLycée Chaptal[*]​
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarsuprarealism  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeManifestul suprarealist
Manifestoes of Surrealism[*][[Manifestoes of Surrealism |​]]
Second Manifeste du Surréalisme[*][[Second Manifeste du Surréalisme |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
André Breton în 1924

André Breton (n. 18 februarie 1896, Tinchebray, Franța - d. 28 septembrie 1966) a fost poet, eseist, editor, critic literar și artistic francez, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural al suprarealismului, împreună cu Louis Aragon, Philippe Soupault, Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí (printre alții).

Manifestele suprarealiste ale lui Breton (primul și al doilea) conțin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

André Breton s-a născut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. Și-a petrecut copilăria pe meleagurile britanice începând să scrie de mic poeme - l-a cunoscut pe poetul Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria, datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război mondial, l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat.

De la dadaism la suprarealism

[modificare | modificare sursă]

În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa dadaismului, declarând: „Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți viața ușoară, lasă-ți ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la drum”. Atunci s-a întors la suprarealism și a colaborat cu Louis Aragon și Philippe Soupault la revizuirea operei literare. Foarte importante pentru Breton au fost întâlnirile din timpul războiului cu Guillaume Apollinaire.

Manifestul său suprarealist a fost publicat în 1924. Influențat de teoriile psihologice, Breton definea suprarealismul ca fiind „automatism psihic pur, prin care se propune să se exprime - verbal, în scris sau în orice alt mod - funcționarea efectivă a gândirii. Dictarea gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, eliberată de orice preocupare estetică sau morală”. În Al doilea manifest, Breton afirmă că suprarealismul luptă să obțină „avantaj mintal, din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, înțelesul și neînțelesul, nu vor mai fi percepute contradictoriu”.

Breton și colegii lui credeau că izvoarele libertății personale și liberării sociale stau în inconștient. Au găsit exemple în tablourile pictorilor Hieronymus Bosch și James Ensor, în scrierile lui Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Alfred Jarry și chiar în conceptele revoluționare ale lui Karl Marx.

Deși mișcarea suprarealistă a fost, încă de la început, în continuă schimbare sau conflictuală, totuși, în toate lucrările majore, La Révolution surréaliste (1924 - 1930) și Le Surréalisme au service de la révolution (1930 - 1933), au canalizat cooperarea și răspândirea ideilor și peste hotarele Franței.

„Subiectivitatea și obiectivitatea comit o serie de atacuri una alteia în timpul vieții unde prima suferă cele mai mari lovituri” (citat din Nadja, 1928).

Din 1930 publică câteva colecții de poeme printre care Iubire nebună (1937), volum ce apără emoțiile iraționale ale iubiților, inspirat din mitul Cenușăresei. Proza scrisă de el a fost mai bine văzută decât poeziile sale dintre care se remarcă opera Nadja (publicată în 1928), un portret al lui Breton și al unei femei nebune. Titlul se referă la un nume de femeie, de fapt numele soției sale, și începutul cuvântului "speranță" sau "nădejde" în rusește.

Breton și Lévi-Strauss

[modificare | modificare sursă]

Într-o plimbare cu barca la Martinique, în 1941, Breton îl cunoaște pe antropologul Claude Lévi-Strauss cu care discută despre creația artistică. Claude Lévi-Strauss critică definiția dată de Breton unei capodopere spunând că este un rezultat al spontaneității minții fără a analiza valoarea estetică a operei. Breton îi răspunde că „foarte puțin îl interesează ierarhia operelor suprarealiste – chiar dacă am făcut o ierarhie a operelor romantice și simboliste.”

În timpul războiului Breton a scris trei poeme epice în care a tratat tema exilului. După cel de-al doilea război mondial el a călătorit în sud-vestul și în vestul Indiei, întorcându-se în Franța în 1946. La scurt timp după întoarcerea în Franța, Breton devine un fel de mentor/meditator al unui grup de tineri suprarealiști.

Între 1940 și 1950 el a scris eseuri și colecții de poeme printre care Arcane 17 (1945). Ultima sa lucrare poetică se numește CONSTELLATIONS (1959).

Deces

[modificare | modificare sursă]

Moare la Paris, la data de 28 septembrie 1966.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Bibliothèque nationale de France. „André Breton” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. ↑ „André Breton” (în spaniolă). datos.bne.es[*]. Wikidata Q50358336. Accesat în .
  3. ↑ „André Breton”. Encyclopædia Universalis[*]. . Wikidata Q1340194.
  4. 1 2 3 4 Λεξικό Νεοελληνικής Λογοτεχνίας (în greacă). Atena. . p. 331. ISBN 978-960-16-2237-8. LCCN 2008359860. OCLC 182614028. Wikidata Q131401229.
  5. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Бретон Андре (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „André Breton” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  8. ↑ „André Breton” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
  9. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Бретон Андре (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  10. ↑ https://hedendaagsesieraden.nl/2024/07/08/david-hare/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ↑ „André Breton” (în engleză). Saint Louis Art Museum Collection[*]. Wikidata Q125128266.
  12. ↑ „André Breton” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în .
  13. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  14. ↑ „André Breton”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de André Breton


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=André_Breton&oldid=16855795